Textul meditației
Sinele și rătăcirea sunt unul și același lucru. Rătăcirea este prinsă în întunericul unei încâlceli fără fund, dar simplitatea veșnică este slava Adevărului. Iubirea de sine îi oprește pe oameni de la Adevăr, iar căutându-și propria fericire personală pierd fericirea mai adâncă, mai curată și mai trainică.
Spune Carlyle: „Este în om ceva mai înalt decât fericirea. El se poate lipsi de fericire și poate afla în locul ei preafericirea. . . . Nu iubi plăcerea, iubește-L pe Dumnezeu. Acesta este Veșnicul Da, în care orice împotrivire este dezlegată; în care oricine umblă și lucrează, îi este bine.”
Cel ce a lepădat acel sine, acea personalitate pe care cei mai mulți oameni o iubesc și de care se alipesc cu o îndârjire atât de aprigă, a lăsat în urmă orice nedumerire și a intrat într-o simplitate atât de adânc simplă încât lumea, prinsă cum este într-o rețea de rătăcire, o socotește nebunie.
Odihnit în Cel Nemărginit.
James Allen (1864–1912), Book of Meditations for Every Day in the Year (1913) – text original în domeniul public · traducere în limba română: Mihai Simion.
Traducere în limba română © 2026 Mihai Simion. Textul original este în domeniul public. Este permisă citarea scurtă, cu indicarea sursei (tuesticauza.ro); reproducerea integrală sau parțială extinsă, redistribuirea și reîncărcarea înregistrărilor sunt interzise fără acordul scris al autorului traducerii.
