Textul meditației
O minte fără vlagă n-ar putea ajunge la niciun fel de izbândă. Izbânda își are rădăcina într-o subtilă clocire a minții pe o anume linie. Ea dăinuie într-o trăsătură a omului, sau într-o împletire de trăsături, și nu într-o anume împrejurare, sau într-un șir de împrejurări.
Împrejurările se arată, este adevărat, și fac parte din izbândă, dar ar fi fără folos fără mintea care le poate pătrunde și folosi. La rădăcina fiecărei izbânzi se află o formă oarecare de energie bine chivernisită și bine îndreptată. A fost o clocire stăruitoare a minții asupra unui plan.
Izbânda este ca o floare: ea poate apărea mai mult sau mai puțin deodată, dar este rodul încheiat al unui lung șir de strădanii, de trepte pregătitoare. Oamenii văd izbânda, dar pregătirea ei, nenumăratele lucrări ale minții care au dus la ea, le sunt ascunse. Fără osteneală nu se poate înfăptui nimic.
James Allen (1864–1912), Book of Meditations for Every Day in the Year (1913) – text original în domeniul public · traducere în limba română: Mihai Simion.
Traducere în limba română © 2026 Mihai Simion. Textul original este în domeniul public. Este permisă citarea scurtă, cu indicarea sursei (tuesticauza.ro); reproducerea integrală sau parțială extinsă, redistribuirea și reîncărcarea înregistrărilor sunt interzise fără acordul scris al autorului traducerii.
