Textul meditației
Înainte ca omul să poată cunoaște Iubirea ca Realitatea statornică dinăuntrul său, el trebuie să lepede cu totul acele porniri omenești care îi zădărnicesc desăvârșita arătare. Un om se poate uni cu știință de Vița Iubirii numai părăsind orice vrajbă, ură, osândire, necurăție, trufie și căutare de sine, și gândind și săvârșind fapte iubitoare.
Făcând astfel, el trezește înăuntrul său firea divină pe care până acum a răstignit-o și a tăgăduit-o. De fiecare dată când un om se lasă în voia mâniei, nerăbdării, lăcomiei, trufiei, deșertăciunii sau a oricărei forme de egoism personal, el Îl tăgăduiește pe Hristos, se închide pe sine afară din Iubire.
Și numai așa este tăgăduit Hristos, și nu prin refuzul de a primi un crez formulat. Hristos este cunoscut numai de cel ce, prin strădanie necurmată, s-a prefăcut dintr-o ființă păcătoasă într-una curată, care, prin strădanie morală nobilă, a izbutit să lepede acel sine pieritor, care este izvorul oricărei suferințe, mâhniri și neliniști, și a devenit chibzuit, blând, pașnic, iubitor și curat.
O asemenea slăvită cunoaștere este cununa evoluției, ținta supremă a existenței.
James Allen (1864–1912), Book of Meditations for Every Day in the Year (1913) – text original în domeniul public · traducere în limba română: Mihai Simion.
Traducere în limba română © 2026 Mihai Simion. Textul original este în domeniul public. Este permisă citarea scurtă, cu indicarea sursei (tuesticauza.ro); reproducerea integrală sau parțială extinsă, redistribuirea și reîncărcarea înregistrărilor sunt interzise fără acordul scris al autorului traducerii.
